Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În București, șoferii pierd, în medie, echivalentul a 12 zile de lucru pe an din pricina congestiei traficului, conform Traffic Index 2025, un studiu realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acest index evaluează ritmul încetinit al circulației pe durata zilelor lucrătoare în comparație cu un regim de trafic lejer, analizând toate cele 41 de municipii reședință de județ și capitala țării, București.

Studiul subliniază că orașele mici precum Reșița, Giurgiu și Călărași se bucură de cel mai fluent trafic din țară. La polul opus, Bucureștiul se remarcă drept un caz special, cu șoferii pierzând peste jumătate din concediul legal anual din pricina blocajelor în trafic.

Trafic intens și în mijlocul zilei

Raportul evidențiază faptul că orașele sunt blocate nu doar în orele de vârf ale dimineții și serii, ci și la miezul zilei, când activitățile zilnice fragmentate generează aglomerații prelungite. În mod surprinzător, orașele mici domină clasamentul mobilității fluide. Oficialii locali menționează că linii de tramvai bine gândite, pasaje subterane și sisteme inteligente de semaforizare au contribuit la fluidizarea traficului.

Clasamentele orașelor în diagnoza traficului

Reșița, Giurgiu și Călărași ocupă primele trei locuri în Index, cu un locuitor care pierde doar 3 până la 3,5 zile de muncă pe an din cauza congestiei traficului. Analiza pentru 2025 arată, de asemenea, unele salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea, de exemplu, urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții fiecare. Reșița își consolidează prima poziție, câștigând încă șase locuri comparativ cu anul trecut.

Pe de altă parte, marile orașe rămân constant sub presiune. Bucureștiul continuă să fie excepția majoră din rețeaua urbană românească, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de aproximativ 45% și pierderi echivalente cu peste 12,7 zile lucrătoare anual din cauza traficului.

Orașe mari și mici: perspective și soluții

Timișoara și Iași depășesc de asemenea pragul de 9 zile pierdute anual, ceea ce sugerează necesitatea unor măsuri structurale. În pofida acestui lucru, există și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6-4,3 zile pierdute pe an din cauza congestiei traficului. Rezultatele arată că un ritm bun al mobilității medii, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekenduri și zile lucrătoare, poate compensa mărimea populației.

La polul opus al dinamicii, unele orașe, unele mici, înregistrează scăderi abrupte comparativ cu 2024. Alexandria și Cluj-Napoca pierd câte șapte poziții fiecare, în timp ce Brașov și Tulcea coboară cinci locuri. Explicațiile rezidă în noile presiuni asupra rețelelor rutiere, șantierele prelungite sau gestionarea mai puțin eficientă a traficului.

"Datele noastre analizate arată că miezul zilei este noua oră de vârf a traficului. În multe orașe, vitezele minime nu mai sunt înregistrate la 08:00 sau 17:00, ci între 11:00 și 14:00. Explicația vine de la munca flexibilă, programele decalate și o mai mare dispersie a fluxurilor de călătorie pe parcursul zilei," a declarat Florian Filat, Director Executiv, Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect pentru City Index.

"Impactul congestionării nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza congestiei traficului. În final, înseamnă mai puțin timp petrecut cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază la care se desfășoară traficul în oraș," a adăugat el.