Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Prognozele economice ale României pentru acest an au fost ajustate în jos, Comisia Națională de Prognoză (CNP) anunțând o creștere economică de doar 0,6%, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4%. Această revizuire, inclusă în Prognoza de Toamnă din 5 septembrie, va servi drept scenariu de bază pentru iminența rectificării bugetare. Inițial, guvernul și-a fundamentat planificarea bugetară pe un scenariu macroeconomic mult mai optimist schițat în decembrie anul trecut, care prevedea o creștere a PIB-ului de 2,5% pentru acest an.

Această ajustare se plasează între prognoza ușor optimistă de 1,3% propusă de Erste Group și predicția mai pesimistă de 0,3% susținută de ING România.

Revizuirea reflectă dinamici mai slabe ale veniturilor și un consum intern și guvernamental redus. Se preconizează că consumul privat va crește cu doar 1,1%, iar consumul guvernamental va scădea cu 2,1% în 2025, marcând o revizie puternic negativă față de scenariile anterioare.

CNP va publica următoarea actualizare a perspectivelor macroeconomice, destinată planificării bugetare pentru 2026, în luna noiembrie.

Din punct de vedere nominal, totuși, prognoza revizuită prevede un PIB apropiat de cel proiectat anul trecut, respectiv de 1,9 trilioane RON. Un deflator mai mare al PIB-ului (7,4% în scenariul revizuit față de 5,8% proiectat inițial în decembrie) compensează avansul real mai mic al PIB-ului.

CNP anticipează acum că creșterea economică va fi de 1,2% anul viitor, o revizuire significant negativă față de prognoza de 2,4% din Primăvara lui 14 mai și cea de 3,0% din Prognoza de Toamnă redactată în decembrie anul trecut.

Combinația dintre prognoza revizuită și creșterea efectivă a PIB-ului în primul semestru indică o scădere bruscă a PIB-ului ajustat sezonier și calendaristic în a doua jumătate a anului. În cadrul scenariilor posibile, creșterea globală de 0,6% an/an pentru 2025 este coerentă cu o contracție de 1,8% trimestru la trimestru în al treilea trimestru, urmată de o dinamică plată în al patrulea trimestru.

În termeni anuali, acest scenariu ar implica o creștere de 0% an/an în al treilea trimestru și o contracție marginală în al patrulea trimestru, conform metodologiei de volum cu lanț utilizată de Eurostat, spre deosebire de metodologia prețurilor anului anterior, încă în uz de Biroului Național de Statistică din România. Această contracție marginală în semestrul al doilea ar urma unui avans de 1,5% în semestrul întâi.

Conform metodologiei prețurilor anului anterior, creșterea anuală ar rămâne pozitivă și chiar s-ar intensifica în a doua jumătate a anului, de la 0,3% în primele șase luni.

Prognoza revizuită a PIB-ului se bazează pe presupuneri legate de o avansare mult mai slabă a veniturilor gospodăriilor și, implicit, a cererii private. De asemenea, consumul guvernamental a fost revizuit în jos.

În particular, se estimează că salariul net mediu va scădea cu 0,4% an/an în 2025. Având în vedere dinamica salariilor reale în primele șase luni (+3,6% an/an), aceasta înseamnă o contracție de aproximativ 4% a salariului net mediu real în cea de-a doua jumătate a anului. Așadar, salariile ar trebui să rămână, în termeni nominali, la nivelul din iunie 2025, fără bonusuri de sfârșit de an – un scenariu așteptat pentru sectorul bugetar, dar nu neapărat pentru sectorul privat.

iulian@romania-insider.com

(Photo source: Diony Teixeira/Dreamstime.com)