România în topul UE al sărăciei acute
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Conform datelor publicate de Eurostat, peste 17% din cetățenii României au trăit anul trecut în condiții de privare materială și socială severă, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană. În întreaga Uniune, doar 6,4% din populație s-a confruntat cu astfel de condiții grele în 2024, o ușoară scădere față de 6,8% în 2023.
Studiile au evidențiat că tinerii sub 18 ani sunt cei mai afectați, având o medie europeană de 7,9% a celor care se confruntă cu aceste lipsuri. Grupul de vârstă 18-64 ani urmează în clasament cu 6,4%, iar persoanele de peste 65 de ani se confruntă cu o rată de 5,1%.
Diferențe de gen apar și în aceste statistici, cu femeile experimentând rate mai mari de privare materială și socială severă decât bărbații — 6,6% față de 6,2%. Această tendință este constantă pentru toate grupurile de vârstă analizate, cu excepția celor sub 18 ani.
România, împreună cu Bulgaria și Grecia, se află în fruntea listei țărilor UE cu cele mai ridicate ponderi de populație afectată de lipsuri grave, raportând 17,2%, 16,6% și respectiv 14%. La polul opus, cele mai scăzute procentaje sunt întâlnite în Slovenia (1,8%), Croația (2%) și Polonia (2,3%).
Aceste cifre subliniază discrepanțele semnificative în nivelul de trai din interiorul Uniunii Europene și scot la iveală necesitatea unor măsuri concrete pentru a reduce inechitățile sociale și economice. România, cu un procentaj atât de ridicat, se află într-o poziție vulnerabilă care necesită intervenții și strategii politice adecvate pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor săi. În acest context, investițiile în educație, sănătate și infrastructură devin imperative pentru a diminua prăpastia socială și a crește standardul de viață.
Această analiză reflectă un apel la acțiune, atât la nivel național, cât și european, pentru a sprijini sectoarele cele mai afectate și a îmbunătăți astfel standardele de viață pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Important este ca aceste date să fie punctul de plecare al unor politici eficace, care să vizeze reducerea drastică a procentului de persoane care suferă de privațiuni materiale și sociale în România și nu numai.