Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat concluziile consultărilor din cadrul Articolului IV cu România, subliniind că principalele riscuri pentru echilibrele macroeconomice ale țării se află în sfera bugetară. Potrivit FMI, este esențială implementarea completă a primului și a celui de-al doilea pachet de măsuri planificate pentru acest an și pentru anul 2026. Totuși, chiar și în scenariul cel mai optimist, măsurile deja adoptate nu vor scădea deficitul guvernamental general sub 6% din PIB până la sfârșitul lui 2026 și sub 5% până în 2030. Prin urmare, sunt necesare măsuri active de consolidare fiscală, suplimentare celor deja legiferate sau care urmează să fie legiferate în acest an.

Proiecția de 6% din PIB pentru deficitul public al anului viitor este considerată ambițioasă, având în vedere că planul pe șapte ani de consolidare prevede un deficit de 6,4% din PIB. România estimează în prezent un deficit de peste 8% din PIB pentru acest an, subliniind provocările existente.

Riscurile de retrogradare rămân un subiect de îngrijorare, fiind legate de implementarea reformelor deja asumate de guvern, fie că au fost sau nu legiferate până acum. Un scenariu pozitiv ar presupune implementarea solidă a ajustărilor fiscale și a proiectelor de investiții finanțate prin fonduri europene, aceasta conducând la creșterea încrederii investitorilor și reducerea primelor de risc într-un ritm mai rapid decât cel așteptat, favorizând astfel creșterea economică și investițiile private.

Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România, a declarat că instituția recomandă măsuri atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Deja, în pachetele planificate, sunt considerați câțiva factori esențiali care, odată luați în calcul, pot conduce la crearea unui set de măsuri ce va îmbunătăți situația economică și va stimula creșterea. În legătură cu un posibil acord de finanțare între România și FMI, Kang a subliniat că acest aspect nu a fost discutat în prezent.

Coaliția de guvernare a României va trece printr-o întrerupere politică majoră în aprilie 2027, când Social Democrații (PSD) vor prelua funcția de prim-ministru de la Partidul Național Liberal (PNL), sperăm după aproape doi ani de reforme conduse de premierul Ilie Bolojan. Piețele și agențiile de rating își exprimă îngrijorarea față de posibila relaxare fiscală pe care PSD ar putea să o adopte înainte de alegerile parlamentare din 2028. Peisajul politic este însă complicat, indiferent de planurile PSD, dat fiind că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își consolidează sprijinul public pe fondul dificultăților economice și al unei comunicări mai puțin optime din partea executivului.

"Consolidarea fiscală substanțială pentru perioada 2025-2026" este salutată, iar implementarea sa, împreună cu ajustările ulterioare, este crucială pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și încrederea de pe piață, subliniază experții FMI. Instituția se așteaptă ca, dacă pachetul de reforme este implementat în totalitate, deficitul fiscal primar să scadă în 2025 și 2026 cu aproximativ 1,25 și respectiv 2 puncte procentuale din PIB, reducând deficitul general la circa 6% din PIB în 2026.

Cu toate acestea, deficitul fiscal va continua să scadă treptat, fiind preconizat să ajungă la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce datoria publică ar putea să crească până la aproape 70%, conform unui traseu ce diverge de cel promis în cadrul planului de consolidare fiscală pe șapte ani.

Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare începând cu 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și pentru a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete după 2027 va ajuta la restabilirea credibilității și creșterea predictibilității politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii și gospodării și îmbunătățind climatul investițional, arată raportul.

FMI recomandă, de asemenea, flexibilizarea bidirecțională a ratei de schimb, împreună cu o comunicare transparentă, ca mijloc de a aborda potențialele șocuri externe și poziția externă slabă a țării, caracterizată de un deficit de cont curent de 8,4% din PIB anul trecut, determinat în principal de cererea publică. Alături de ajustarea fiscală, aceasta ar contribui la întărirea poziției externe slabe, consideră FMI.

Pe frontul creșterii economice, expertiza FMI anticipează un avans de 1% în acest an – doar cu puțin peste performanța de anul trecut, afectat de investiții –, și 1,4% în 2026. Aceste proiecții sunt aliniate cu avansul economic de 1,5% preconizat pentru prima jumătate a anului, care urmează să încetinească în a doua jumătate a anului sub impactul măsurilor de consolidare fiscală și a stimulentelor fiscale mai reduse.

Autoritățile române au publicat un scenariu mai conservator pe 5 septembrie, urmând a fi actualizat în noiembrie înainte de planificarea bugetului pentru 2026, anticipând o creștere de 0,6% în acest an (implicând astfel o contracție economică mai profundă în a doua jumătate) și o recuperare mai moderată, cu o creștere de 1,2% în 2026.

(Photo source: Inquam Photos / George Călin)