Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Procuratura de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România a solicitat Parlamentului European, marți, 23 septembrie, ridicarea imunității europarlamentarului Diana Șoșoacă. Această cerere este legată de mai multe acuzații grave, printre care se numără lipsirea ilegală de libertate, negarea Holocaustului și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, alături de susținerea unor doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Diana Șoșoacă nu este străină de controversele publice. În iulie anul trecut, ea a fost evacuată dintr-o sesiune a Parlamentului European în timpul dezbaterii pentru alegerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene. În acea perioadă, Șoșoacă a făcut valuri și după ce a strigat în culoarele parlamentului că von der Leyen "a ucis oameni" prin impunerea vaccinurilor din perioada pandemiei de COVID-19. De asemenea, a fost remarcată purtând o botniță de câine, un gest simbolic de protest față de restricțiile pandemice.

Șoșoacă a fost implicată și în numeroase confruntări verbale în Parlamentul României, susținând idei de extremă dreapta. Recentul caz împotriva sa provine, conform comunicatului oficial, dintr-un incident petrecut în urmă cu patru ani, când ea și soțul său ar fi ținut captivi și agresat o echipă de jurnaliști italieni.

Într-un alt episod controversat, după ce Judecătorii Curții Constituționale i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale de anul trecut, Șoșoacă i-a adus un omagiu, într-o transmisiune live pe Facebook, lui Corneliu Zelea-Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România.

Mai mult, în februarie acest an, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a depus o plângere la Parchetul General împotriva europarlamentarului pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un discurs în Parlamentul European. În declarații ulterioare, Șoșoacă i-a numit pe Mareșalul Ion Antonescu și Zelea-Codreanu drept eroi.

Procurorii urmăresc acum să continue investigațiile penale asupra acestui europarlamentar, cunoscut pentru discursurile sale pro-ruse și conspiraționiste. În mod specific, ancheta vizează patru capete de acuzare pentru lipsirea ilegală de libertate, patru capete pentru promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și promovarea publică a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Dacă Parlamentul European acordă aprobarea cerută, Diana Șoșoacă ar putea fi înfruntată de justiția română fără protecția imunității sale parlamentare, un pas decisiv în ceea ce pare a fi un caz-cheie privind discursul extremismului și responsabilitatea politică.