Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, care este și economist-șef la Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, a declarat pentru Digi24 că primul set de măsuri bugetare adoptat în iulie va afecta bugetul general al guvernului cu 3% din PIB pentru anul următor, ajutând la reducerea deficitului până la 6% din PIB. Aceste afirmații vin în contextul în care guvernul intenționează să elaboreze revizuirea bugetului pentru 2025 în această săptămână, în acord cu Comisia Europeană, cu care premierul Ilie Bolojan se va întâlni pe 22 septembrie la Bruxelles.

Planul de consolidare fiscală pe 7 ani al României anticipează un deficit public de 7% din PIB pentru 2025, urmat de 6,4% din PIB în 2026. Traiectoria, definită în termeni ESA, pornește însă de la un deficit estimat de 7,9% din PIB pentru 2024, în timp ce datele semi-finale arată un deficit de 9,3% din PIB (cu 1,4 puncte procentuale mai mare).

"Din punct de vedere fiscal, primul set de măsuri este, probabil, suficient momentan, deoarece ar trebui să aducă un impact semnificativ de peste 3% din PIB pentru 2026. Teoretic, ar trebui să fie suficient pentru a reduce deficitul până la aproximativ 6% din PIB anul viitor," a explicat Dumitru.

În același interviu, consilierul premierului a moderat așteptările privind impactul bugetar al celui de-al doilea pachet de reforme. "Următoarele pachete sunt destinate să abordeze probleme de reforme structurale; ele nu aduc neapărat un impact bugetar major," a spus el.

Conform opiniilor Consiliului Fiscal asupra primului set de măsuri bugetare, se estimează un impact bugetar de 0,6% din PIB pentru 2025 și 3,35% din PIB pentru 2026. Pe baza acestora, Consiliul a estimat un deficit "sub 8% din PIB" pentru acest an, și "în linie cu ținta de 6,4%" pentru anul viitor.

Agențiile de rating și Fondul Monetar Internațional (FMI) și-au exprimat așteptările pentru un deficit mai mic de 6,4% din PIB anul viitor, dar nu au făcut estimări pentru deficitul din acest an. Aceasta, probabil, datorită datoriilor substanțiale moștenite de guvernul actual, care împiedică reducerea deficitului sub 8% din PIB pentru anul în curs.

Noua țintă neoficială de 8,5% din PIB este cu aproximativ 1,5 puncte peste cifra de 7% stabilită în planul de consolidare de 7 ani – se presupune că depășirea a fost cauzată de cheltuieli nerecurente.

Primul pachet de măsuri include în esență înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026, alături de taxe TVA mai ridicate și accize mai mari. Inflația mai mare decât cea așteptată, cauzată de creșterea ratei TVA și liberalizarea prețului la energie electrică, ar trebui, în principiu, să ușureze consolidarea fiscală, dar cu costuri sociale semnificative.

Costurile sociale fiind mari, analiștii independenți au avertizat asupra riscurilor de implementare. Tocmai de aceea, cel de-al doilea set de măsuri ar fi trebuit să genereze un spațiu fiscal suplimentar pe care guvernul l-ar putea utiliza pentru atenuarea presiunii. Posibil, consilierul premierului moderează așteptările tocmai pentru a păstra această rezervă în afara proiecțiilor oficiale.

iulian@romania-insider.com (Sursă foto: Alexandru Marinescu/Dreamstime.com)