Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În timp ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din România continuă să cerceteze cea mai mare firmă fantomă identificată de platforma de investigații Ziarul Financiar și Recorder, o nouă investigație a celor de la Recorder dezvăluie încă patru companii fantomă, a căror cifră de afaceri fictivă se ridică la aproape un miliard de euro. Dezvăluirile sugerează complicitatea unor persoane cu funcții importante în cadrul ANAF, care ar fi facilitat funcționarea acestor companii.

Toate aceste firme par a face parte din aceeași rețea, beneficiind de un tratament preferențial din partea autorităților fiscale. Cele patru companii au obținut coduri de TVA de la ANAF, iar într-un caz cel puțin, legea a fost încălcată în mod flagrant.

Acest scandal a stârnit reacții la vârful autorităților guvernamentale. Consilierul prim-ministrului, Ionuț Dumitru, a recomandat recent desființarea ANAF și înlocuirea sa cu o instituție nouă și independentă. Totuși, conducerea ANAF a respins acestă propunere, angajându-se să finalizeze digitalizarea până la sfârșitul anului 2026 și să implementeze ulterior reforme interne.

Rețele de Complicitate și Preferințe

După investigațiile ample desfășurate de Recorder, se conturează o imagine sumbră în care rețeaua de companii fantomă se bucură de avantaje unice acordate de anumite persoane din interiorul ANAF. Aceste entități au obținut coduri de TVA și au fost astfel validate, în ciuda neregulilor evidente.

În sectorul public, aceste dezvăluiri au provocat un val de critici și de solicitări pentru acțiuni ferme și rapide din partea autorităților competente. Lipsa de transparență și corupția endemică sunt percepute ca fiind înrădăcinate într-un sistem ce necesită o transformare radicală.

Propuneri de Reformă și Digitalizare

În timp ce presiunea asupra ANAF crește, ideea reformării complete a instituției revine în discuție. Deși propunerea de a înlocui ANAF cu o entitate nouă a fost respinsă, actuala conducere promite transformări esențiale. Digitalizarea și modernizarea proceselor sunt văzute ca soluții esențiale pentru a preveni astfel de situații în viitor și pentru a asigura transparența necesară.

Până la finalizarea tranziției digitale promise pentru 2026, publicul și autoritățile de supraveghere vor fi cu ochii în patru asupra modului în care ANAF va răspunde și va gestiona aceste probleme.

În concluzie, subiectul companiilor fantomă și complicitatea unor angajați ANAF în această schemă complexă reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemul fiscal din România. În acest context, angajamentele pentru reformă și digitalizare trebuie privite ca mai mult decât simple promisiuni, ci ca imperative în demersul României de a construi un mediu de afaceri transparent și echitabil.