Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În anul 2024, pensia medie brută lunară a magistraților români, cunoscută sub denumirea de "pensie de serviciu" sau pensie specială, a depășit pragul de 24.500 RON (echivalentul a 4.900 EUR). Aceasta a înregistrat o creștere de 12,7% față de anul precedent, așa cum a fost raportat de Economica.net pe baza datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit sursei citate, peste 87% din suma totală plătită fostelor cadre magistrale sub formă de pensie a provenit în 2024 din bugetul de stat. Aceasta înseamnă că doar o mică parte din pensia totală, sub 13%, se bazează pe contribuțiile efectuate de-a lungul carierei magistraților la bugetul de asigurări sociale.

În termeni absoluți, cheltuielile suportate de la bugetul de stat, adică din taxele și impozitele colectate de la contribuabilii români, pentru pensiile de serviciu ale magistraților au depășit suma de 1,4 miliarde RON (280 milioane EUR) în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 14% comparativ cu 2023.

Această realitate ridică numeroase întrebări și controverse în cadrul societății, având în vedere că o mare parte a pensiilor acordate persoanelor care activează în alte domenii se bazează aproape integral pe contribuțiile realizate pe parcursul vieții profesionale. În ciuda faptului că magistrații sunt recunoscuți pentru rolul esențial pe care îl au în asigurarea justiției și ordinii de drept, finanțarea masivă a pensiilor lor din fondurile publice generează dezbateri intense în spațiul public.

Pe de altă parte, se discută tot mai intens despre nevoia unei reforme în sistemul de pensii, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung și să reducă presiunea bugetară asupra altor segmente vitale ale economiei. Criticii subliniază că pensiile speciale creează inechități și că este nevoie de măsuri urgente pentru a echilibra contribuțiile personale și beneficiile primite.

În acest context tensionat, se așteaptă ca autoritățile și actorii politici să vină cu soluții eficiente, gândite pe termen lung, care să răspundă atât nevoilor magistraților, cât și cerințelor unei alocări echitabile a resurselor bugetare. Cum aceste discuții sunt în plină desfășurare, impactul deciziilor care urmează a fi luate va fi crucial atât pentru viitorul sistemului de pensii, cât și pentru echilibrarea cheltuielilor publice în România.

---

Notă: Datele și informațiile incluse în acest articol au fost obținute de la Economica.net și sunt bazate pe surse oficiale oferite de CNPP. Această situație reflectă cifrele pentru anul 2024 și pune în evidență dinamica pensionării magistraților în economia românească.