Pășuni submarine și recifuri artificiale pentru refacerea biodiversității din Marea Neagră
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
România a făcut un pas semnificativ în conservarea ecosistemelor marine odată cu lansarea unor pajiști subacvatice de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră. Acest proiect, coordonat de Administrația Națională “Apele Române”, urmărește să combată eroziunea și să revitalizeze biodiversitatea marină într-un mod sustenabil și inovator. Deja, peste 20 de hectare de fund marin au fost populate cu iarbă de mare Zostera noltii și transplantate cu algele Cystoseira barbata, creând astfel noi habitaturi subacvatice și structuri de recif.
Aceste inițiative nu doar că oferă adăpost pentru pești, caluți de mare și alte specii marine, dar contribuie și la captarea carbonului, stabilizarea fundului marin și protejarea țărmurilor împotriva eroziunii. “Acest proiect introduce România pe harta restaurării ecosistemelor marine din Europa. Nu este doar despre plantarea vegetației subacvatice, ci despre restabilirea echilibrului ecologic și investirea într-un viitor sustenabil pentru litoralul nostru”, a declarat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
Conform managerului de proiect, Nicușor Buzgaru, inițiativa este aproape finalizată, atingând deja 80% din obiectivele sale. Beneficiind de co-finanțare din partea Uniunii Europene, sprijinul Băncii Europene de Investiții și colaborările cu institutele de cercetare din România, proiectul a fost apreciat ca un exemplu de succes pentru Europa de Est. “Această inițiativă impune un nou standard în protecția costieră și restaurarea marină în Europa de Est”, a subliniat Mihaela Andra Negoi, director de investiții la Apele Române.
Până în anul 2027, programul vizează acoperirea a peste 700.000 de metri pătrați de fund marin și stabilirea a 13 recife artificiale. Aceste eforturi reprezintă un pas crucial în protejarea țărmurilor și a mediului marin din România. Acest proiect nu doar că promovează sustenabilitatea, dar și protejează viitorul ecologic al litoralului românesc, fiind un model demn de urmat pentru regiuni similare.
(Sursa foto: Facebook/Apele Române)
