Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Datele preliminare furnizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova indică o victorie clară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în alegerile generale din 28 septembrie. PAS, partid pro-european susținut de președintele Maia Sandu, a obținut peste 50% din voturi, devansând semnificativ Blocul Patriotic, principala forță de orientare moderat pro-rusă, care a obținut sub 25%.

Obținerea majorității în parlament le va permite liderilor pro-europeni să avanseze cu planurile de aderare la Uniunea Europeană, având ca obiectiv obținerea statutului de membru până în 2028, înaintea alegerilor parlamentare viitoare.

Scrutinul s-a desfășurat într-un climat tensionat, marcat de avertismente de bombă care vizau secțiile de vot externe, un element crucial pentru susținerea PAS, și blocaje pe podurile de peste Nistru, unde mulți votanți pro-ruși s-au confruntat cu dificultăți de acces.

Înainte de ziua alegerilor, autoritățile au dezvăluit scheme de finanțare ilegală a partidelor pro-ruse și organizațiilor criminale, menite să cumpere voturi și să instige la proteste anti-guvernamentale. De asemenea, au ieșit la lumină campanii online sofisticate coordonate de ferme de boți și influenceri legați de Rusia.

Oligarhul Ilan Shor, aflat în exil, a fost acuzat că a orchestrat și finanțat rețele de corupție electorală, cu presupusul suport rusesc. Shor a fost implicat și în facilitarea eludării sancțiunilor occidentale asupra Rusiei prin tranzacții cu criptomonede, utilizate de asemenea pentru transferuri de bani către Moldova.

În replică, autoritățile pro-europene din Moldova au implementat strategii active pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei. Cu doar două zile înainte de alegeri, două partide din opoziție, inclusiv Inima Moldovei, condus de fostul guvernator al Găgăuziei Irina Vlah, au fost excluse din cursă. Anterior, autoritățile au restricționat drepturile civile ale liderilor opoziției, prin înghețarea conturilor bancare.

Aceste măsuri nu s-au bazat pe decizii judiciare, ci pe sancțiuni impuse de țările occidentale pentru „sprijin activ acordat Rusiei”.

În plus, pe 26 septembrie, CEC a decis mutarea a cinci secții de votare destinate inițial alegătorilor din Transnistria. Acestea, anunțate inițial că vor fi în regiunea separatistă, au fost relocate pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale la doar două zile înainte de scrutin.

Partidele de opoziție au acuzat că autoritățile au inițiat lucrări de construcție pe podurile de peste Nistru înaintea alegerilor, pentru a împiedica accesul alegătorilor pro-ruși la secțiile de votare.

Participarea în alegerile din 28 septembrie a atins 52%, cu 1,6 milioane de voturi exprimate. Dintre acestea, 280.000 (17,5%) au fost exprimate în străinătate. Voturile din Rusia (4.200) și Belarus (288) au reprezentat o mică parte din acestea, în timp ce Italia (81.500), Germania (38.400), Marea Britanie (27.600) și Franța (25.700) au avut majoritatea.

În Moldova, 376.000 de voturi au fost exprimate în Chișinău (23,5% din totalul voturilor, cu o prezență de 54,7%), iar 12.300 de voturi (10.8% din totalul voturilor) au venit din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, cu marea majoritate a alegătorilor relocată.

La nivel de regiuni, PAS a primit 78% din voturile exprimate în străinătate și 44% în țară. Blocul Patriotic a primit doar puțin peste 5% din voturile de peste hotare și peste 28% la nivel intern. În Chișinău, PAS a obținut doar 52% din sprijin, iar Blocul Patriotic sub 21%. Blocul politic Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, a obținut 14.5% din voturile capitalei, aproape dublu față de scorul său total.

Pe lângă PAS și Blocul Patriotic, în parlament vor mai intra trei entități politice: Alternativa (8% din voturi), Partidul Nostru (6.2%), și Democrația Acasă (PPDA, 5.6%). Deși acestea pretind orientarea pro-europeană, membrii fondatori sunt legați de Rusia.

Alternativa este formată din vehicule electorale ale lui Ion Ceban, candidat la președinție în 2024 susținut de fostul președinte Igor Dodon, fostul premier Ion Chicu, și fostul deputat Mark Tkaciuk, susținător al integrării în Uniunea Eurasiatică.

Partidul Nostru îl are în frunte pe Renato Usatîi, ale cărui afaceri și avere sunt derivate din Rusia. PPDA, în ciuda asemănării numelui cu partidul pro-european anterior al lui Andrei Năstase, este de fapt o nouă formațiune politică, re-lansată cu sprijinul Alianței Române pentru Unirea Românilor (AUR).