Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Ministrul Mediului din România sub atac din partea opoziției

Partidul opoziției principale din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a depus recent o moțiune simplă împotriva ministrului mediului, Diana Buzoianu, care reprezintă Uniunea Salvați România (USR). AUR o acuză pe ministrul Buzoianu că ar fi blocat dezvoltarea câtorva proiecte hidroenergetice inițiate în perioada comunistă și revizuite de curând de către Hidroelectrica. În replică, Buzoianu susține că toate procedurile urmează strict prevederile legale.

Moțiunea depusă de AUR a fost prezentată pe 22 septembrie în Camera Deputaților, urmând ca votul să aibă loc pe 24 septembrie, conform raportului Digi24. Cu toate acestea, contextul politic sugerează șanse minime de succes pentru această moțiune, având în vedere că Partidul Social Democrat (PSD) – deși critic frecvent al miniștrilor USR și al afirmațiilor ministrului Buzoianu – a asigurat că nu va susține acțiunile "populiste" inițiate de AUR.

Controversa a izbucnit după ce Diana Buzoianu și-a exprimat opoziția față de dezvoltarea de microhidrocentrale. Poziția USR în domeniul protejării mediului este fermă, favorizând conservarea zonelor naturale. Deputatul PSD, Adrian Câciu, discutând la B1 TV, a recunoscut că poate exista un dezacord între cele două partide cu privire la echilibrul dintre dezvoltarea economică și protecția mediului. Totuși, a ținut să sublinieze că PSD nu va sprijini moțiunea propusă de AUR.

Buzoianu a subliniat că energia produsă de cele patru hidrocentrale vizate ar putea fi generată mai eficient și la costuri mai mici printr-un parc fotovoltaic cu capacitate de stocare. De asemenea, ea a argumentat că ar fi necesar să se modifice procedurile de obținere a avizelor de mediu. Propune numirea unor consultanți independenți în locul celor angajați direct de beneficiarii autorizațiilor.

În concluzie, această dezbatere evidențiază tensiunile persistente pe tema dezvoltării durabile și în domeniul politic din România, cu interese economice și de mediu intrând frecvent în coliziune. Atenția rămâne îndreptată către poziționările diverselor partide politice și efectele deciziilor lor asupra viitoarelor inițiative energetice ale țării.