Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un raport recent al Departamentului de Stat al SUA, publicat în septembrie, trage un semnal de alarmă cu privire la obstacolele cu care se confruntă investitorii americani în România, adesea legate de corupția guvernamentală și mediul de afaceri afectat de corupție. Documentul evidențiază faptul că problemele cele mai frecvent întâlnite sunt legate de serviciul vamal, oficialii municipali și autoritățile financiare locale.

Deși România a făcut progrese notabile în combaterea corupției, fenomenul rămâne încă o provocare majoră, avertizează raportul. Modificările legislative care au slăbit lupta anticorupție și închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripției, alături de percepția tot mai răspândită în mediul de afaceri că fenomenul este generalizat, sunt criticate în document.

Mai mult decât atât, măsurile de descurajare sunt considerate a avansa prea lent, fiind afectate de schimbările anterioare ale legilor justiției și de presiunea asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afectând astfel eficiența luptei împotriva corupției. Un punct sensibil este blocajul juridic generat de prescripția răspunderii penale: între 2022 și 2025 au fost închise 9.635 de dosare penale.

În plus, România continuă să piardă cazuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. Conform oficialilor americani, acest lucru indică deficiențe structurale profunde în sistemul judiciar al României.

„Justiția rămâne în mare parte bazată pe documente pe hârtie și ineficientă, deși digitalizarea a avansat oarecum în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cazuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza duratei exagerate a proceselor,” precizează raportul Departamentului de Stat al SUA.

În ciuda existenței unor instituții precum Agenția Națională de Integritate (ANI), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) sau Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), raportul subliniază că România încă nu a reușit să dezvolte un regim funcțional pentru confiscarea activelor obținute prin corupție. Reducerea standardelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit, de asemenea, vulnerabilitățile.

În același timp, raportul evidențiază eșecurile guvernului de a atrage fonduri europene într-un mod eficient și de a lista pe bursă participațiile minoritare ale firmelor de stat.

Creșterea pe termen mediu a României va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxuri mari de fonduri UE. România ar putea să acceseze până la 77 de miliarde de euro în finanțare europeană până în 2030, incluzând 28,5 miliarde de euro din granturi și împrumuturi prin programul URM (Next Generation EU) gestionat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru perioada 2021-2027. Cu toate acestea, constrângerile birocratice legate de capacitatea administrativă de a aplica, absorbi și implementa proiectele finanțate de UE ar putea diminua impactul PNRR, conform raportului.