Deficitul contului curent al României rămâne constant la 8,2% din PIB în perioada de 12 luni până în octombrie 2025

Deficitul contului curent (CA) al României a crescut cu 1,9% anual, ajungând la 3,19 miliarde de euro în octombrie 2025. Astfel, pe o perioadă rolling de 12 luni, deficitul total a atins 29,8 miliarde de euro, înregistrând o creștere anuală de 9,5%, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Același procent de 8,2% din PIB fusese consemnat și în perioada precedentă de 12 luni.

Varful deficitului pe 12 luni a fost atins în aprilie 2025, când acesta a depășit 31 miliarde de euro, după care s-a înregistrat o temperare treptată, probabil cauzată de o reducere a cererii interne de consum.

Impactul forței de muncă externe și evoluția investițiilor străine directe

Datele BNR pe ultimul an relevă că dezechilibrele în balanța de plăți sunt influențate semnificativ de fluxurile generate de forța de muncă importată, care au devenit vizibile în contul curent. De asemenea, deficitul comercial cronic pare să dea semne de atenuare, iar investițiile directe străine (FDI) rămân moderate, fiind în principal autofinanțate (prin reinvestirea profitului) sau prudente, sub forma unor împrumuturi intra-grup.

De această dată, deteriorarea nominală a contului curent nu a fost cauzată în primul rând de deficitul comercial substanțial, care reprezintă două treimi din întregul deficit (20,7 miliarde euro din totalul de 29,8 miliarde euro), acesta crescând doar modest cu 1,3% față de anul trecut (+274 milioane euro).

Transferurile externe și veniturile primare – principalii factori ai creșterii deficitului

Expansiunea anuală de 2,59 miliarde euro a deficitului contului curent pe 12 luni până în octombrie 2025 a fost determinată în principal de veniturile secundare, adică transferurile către sectorul public și privat, precum și într-o măsură mai mică de veniturile primare, care includ salarii, dobânzi și dividende.

Veniturile secundare nete au scăzut dramatic, ajungând la un nivel nesemnificativ de doar 17 milioane de euro (-99% față de perioada anterioară de 12 luni, când erau aproape 1,6 miliarde euro). În particular, plățile către sectorul neguvernamental, care includ o parte semnificativă a transferurilor realizate de forța de muncă străină din România, au crescut cu 29% anual, ajungând la 5,4 miliarde euro în perioada analizată, cu 1,2 miliarde euro mai mult față de anul precedent.

Veniturile primare nete negative, care reflectă fluxurile de dobânzi și dividende ieșind din țară generate de investitorii străini, dar și balansul oficial al remitențelor salariale, s-au majorat cu 9,1% (sau 763 milioane euro), până la un sold negativ de 9,12 miliarde euro. Această creștere a fost impulsionată de investitorii de portofoliu (+24% anual, echivalent cu ieșiri totale de 4,7 miliarde euro), în timp ce profiturile generate de companiile cu investiții directe străine s-au diminuat ușor, cu 1,9% anual, rămânând totuși în valoare substanțială de 11,3 miliarde euro în perioada analizată.

Evoluția investițiilor străine directe

Investițiile directe străine nete în România au crescut cu aproape 20% anual, ajungând la 6,7 miliarde euro în cele 12 luni până în octombrie 2025, reprezentând 2,0% din PIB. Din această sumă, aproape jumătate (3,2 miliarde euro) au reprezentat profituri reinvestite, care însă au scăzut cu 10,5% față de anul precedent. O altă componentă importantă a fost constituită de împrumuturile intra-grup, în valoare de 2,1 miliarde euro. În schimb, investițiile noi prin acțiuni (equity FDI) au însumat doar 1,45 miliarde euro, în creștere moderată de 7,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În concluzie, deși deficitul contului curent al României continuă să fie ridicat, situându-se la peste 8% din PIB, semnele de temperare a consumului intern și o moderație a deficitului comercial sunt factori pozitivi. Totodată, dinamica veniturilor secundare și primare, în special transferurile realizate de forța de muncă străină și ieșirile aferente intereselor și dividendelor, rămân elemente cheie care influențează echilibrul externa al țării. Pe de altă parte, investițiile directe străine păstrează o tendință stabilă, cu o creștere moderată, mai ales prin reinvestirea profitului și împrumuturile intra-grup.

Foto: Rochu2008/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com