Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Întrunirile recente ale coaliției de guvernare din România, așteptate să aducă soluții decisive pe patru subiecte cheie, au dus la amânarea unui verdict final în privința reducerii personalului din administrația locală și prelungirii mecanismului de plafonare a prețurilor la alimente, potrivit Observatornews.ro. Pe tema administrației, sunt analizate scenarii alternative cu participarea asociațiilor de primari, în timp ce impactul retragerii plafonării prețurilor la alimente este în evaluare.

Consultările vor fi reluate în cursul săptămânii viitoare, în paralel fiind așteptată o hotărâre a Curții Constituționale privind cele cinci proiecte de lege din al doilea pachet de măsuri bugetare, deja aprobate de Parlament. Între acestea se remarcă proiectul de lege privind pensiile magistraților.

Guvernul României a promis că va legifera al doilea pachet de măsuri bugetare până la sfârșitul lunii august, dar termenul limită a fost amânat în mod repetat. Comisia Europeană va evalua progresul țării în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (EDP) pe baza primului și celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare pe 15 octombrie. Primul pachet, legiferat în iulie, este de așteptat să asigure consolidarea până în 2026, dar cheltuielile ascunse moștenite ar putea împiedica guvernul prim-ministrului Ilie Bolojan să reducă deficitul public sub 8% din PIB în acest an.

Legea a șasea din pachet ar trebui să se concentreze pe personalul și plata administrației locale, dar absența unui consens între partidele de la guvernare a dus la amânarea deciziei. Social Democrații (PSD) și UDMR au rezistat soluției radicale propuse de premierul Ilie Bolojan, iar divergențe asemănătoare au fost dezvăluite și de primari din Partidul Național Liberal (PNL). Potrivit unor surse politice citate de News.ro, mai mulți primari PNL i-au avertizat pe Bolojan că ar migra către partidul de extremă-dreapta AUR dacă vor fi forțați să facă disponibilizări.

Primarii și președinții de consilii județene susțin că și-ar pierde sprijinul în următoarele alegeri dacă ar impune astfel de măsuri de austeritate. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a acceptat solicitarea primarilor de a redacta la nivel central scheme de salarizare pentru angajații din administrația locală la toate nivelurile.

În ce privește prelungirea mecanismului de plafonare a prețurilor la alimente, subiect aflat încă în dezbatere, partidele de la guvernare par să evalueze impactul asupra inflației. PSD a prezentat scenarii extrem de pesimiste, inclusiv o inflație de 15% până la sfârșitul anului, iar PNL și premierul Bolojan ar putea fi reticenți să își asume riscul electoral dacă proiecțiile se dovedesc corecte. Acesta este probabil motivul pentru care Libertatea.ro a raportat că Ilie Bolojan nu exclude prelungirea regimului după 1 octombrie, când ar trebui să expire. Această poziție contrastează cu opiniile mai radicale exprimate anterior de premier cu privire la revenirea la principiile pieței și eliminarea mecanismului de plafonare.

Între timp, coaliția de guvernare se apropie de un acord privind redistribuirea posturilor de prefecți și subprefecți între partide, cedând o parte din posturi către Uniunea Salvați România (USR) care s-a alăturat coaliției în iunie 2025. Social-democrații au acceptat să cedeze trei posturi de prefecți și liberalii doar unul, potrivit Digi24.

USR, care inițial a cerut nouă posturi, aproape un sfert din totalul de 41, conform distribuției egale între membrii coaliției, va numi prefecți în trei județe (Bacău, Botoșani, Timiș) și în București. USR va primi, de asemenea, 13 posturi de subprefecți dintr-un total de 63.

Șefii mai multor agenții naționale, unde numirile sunt făcute exclusiv prin decizii politice, au fost de asemenea incluși în negocieri, astfel USR va controla 11 dintre ele. Lista finală a agențiilor urmează să fie decisă într-o întâlnire viitoare a coaliției de guvernare. Astfel, în privința investițiilor publice prin PNRR și din bugetul local, al patrulea subiect pe agenda coaliției de guvernare, se îndreaptă spre un acord. Proiectele finanțate prin PNRR vor fi prioritizate, iar cele din bugetul național vor fi eșalonate pe trei ani. Guvernul central a subliniat totuși importanța ca administrația locală să evite supracontractarea pentru a preveni facturile neplătite la sfârșitul anului, ceea ce ar amenința obiectivele de deficit bugetar.

Un memorandum privind investițiile PNRR urmează să fie aprobat de guvern pe 18 septembrie, conform declarației oficiale.