Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe pe 24 septembrie asupra unor contestații aduse unui pachet de legi de reformă guvernamentală adoptat printr-o procedură parlamentară simplificată, conform Radio România Actualități. Contestările au fost depuse de către Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Premierul Ilie Bolojan a sugerat că și-ar putea da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților nu este promulgat sau dacă coaliția de guvernare nu ajunge la un acord privind reducerea cu 10% a personalului din administrația locală, până la jumătatea lunii septembrie.

AUR a contestat patru proiecte de lege adoptate de Parlament pe 8 septembrie, susținând că acestea au fost aprobate fără o dezbatere adecvată, consultații sau un vot democratic. Într-o declarație oficială, partidul a cerut judecătorilor CCR să respingă aceste proiecte în totalitate și să transmită un mesaj ferm că democrația din România nu poate fi demontată prin artificii legislative.

Separat, ICCJ a trimis, săptămâna trecută, un al cincilea proiect de lege, referitor la condițiile de pensionare ale magistraților, către judecătorii constituționali. Înalta Curte a argumentat că legislația încalcă prevederile constituționale legate de statul de drept și condițiile în care guvernul își poate asuma responsabilitatea pentru proiectele de lege.

Conform ICCJ, măsura contravine unui număr de 37 de decizii obligatorii ale CCR și încalcă mai multe principii fundamentale, inclusiv independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea și tratamentul egal. De asemenea, Curtea a criticat lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii.

„Statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi neglijată”, a declarat ICCJ.

CCR va analiza atât obiecțiile AUR, cât și sesizarea Înaltei Curți în ședința sa din 24 septembrie.

Această decizie are implicații uriașe pentru sistemul legislativ și executiv din România, fiind așteptată cu interes de toate părțile implicate în procesul reformator. Decizia lor ar putea schimba cursul reformelor propuse și ar încă o dată sublinia rolul crucial pe care această Curte îl joacă în asigurarea respectării normelor constituționale în țară.