Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Analiza țintei de deficit bugetar de 6% din PIB pentru România până în anul 2026, propusă de președintele Nicușor Dan, a generat scepticism în rândul analiștilor economici români. Potrivit Ziarul Financiar, profesorul de economie Aurelian Dochia consideră improbabilă o reducere a deficitului cu două puncte procentuale într-un interval atât de scurt. "În practică, o scădere a deficitului de asemenea amploare este imposibilă," afirmă Dochia.

Pe de altă parte, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, este de părere că un obiectiv precum deficitul de 6% din PIB nu poate fi atins, dar există posibilitatea de a coborî sub 7%. Acest lucru ar necesita însă introducerea de noi taxe și măsuri de represiune financiară, argumentează Codirlașu.

În cadrul unui briefing informal desfășurat la Timișoara, cu ocazia Timișoara Cities Summit 2025, președintele Nicușor Dan a declarat că ținta actuală este de 6.5% din PIB, cu intenția de a ajunge la 6%. Afirmațiile sale sunt în concordanță cu cele ale agențiilor de rating și Fondului Monetar Internațional, remarcă președintele.

După cum a menționat Agerpres, președintele Dan a subliniat, "Deficitul pentru 2026 este estimat la 6.5% din PIB, însă depinde de implementarea anumitor măsuri pentru a fi redus la 6%. Suntem în grafic pentru acest obiectiv și nu există riscuri de deviere. Confirmarea de către agențiile de rating reprezintă dovada celor afirmate."

Estimările prezentate de președinte sunt susținute și de organisme internaționale precum Fondul Monetar Internațional și agențiile de rating. Moody's, care a reconfirmat recent ratingul suveran al României la o notă puțin deasupra gradului speculativ cu o perspectivă negativă, estimează un deficit de 6.1% pentru 2026, dar evită să ofere previziuni pentru anul curent. De asemenea, consultările efectuate de FMI sub Articolul IV au relevat o estimare similară dar au fost evitate comentarii privind bugetul din acest an, fiind luat în calcul un gol de 6% din PIB în 2026.

Conform planului pe șapte ani de consolidare fiscală, România ar trebui să atingă un deficit bugetar guvernamental general de 6.4% din PIB în 2026, conform termenilor ESA. Totuși, Comisia Europeană nu folosește acest indicator ca valoare de referință principală pentru evaluarea performanței țării, concentrându-se mai degrabă pe creșterea cheltuielilor primare nete, un indicator mai complex derivat din deficitul guvernamental general corectat pentru mai mulți factori macroeconomici.

Această analiză și dezbatere subliniază marile provocări fiscale pe care România va trebui să le confrunte în următorii ani pentru a atinge obiective de consolidare financiară în drumul său spre stabilitate economică și încrederea pe scară largă.